Dor …

Nu ştiu de ce dar zilele astea m-a apucat un dor nesimţit de … Maramureş. Am scris şi aici pe blog despre călătoriile ce le-am făcut în “Ţara lemnului”, anul acesta de trei ori. Prima dată de revelion apoi în luna mai şi … de ziua mea. Mi-au plăcut locurile, ospitalitatea şi căldura localnicilor. Poate de asta mi-e dor … parcă nu mi-e aşa de dor de Italia precum mi-e de Maramu’, de “plaiul cu flori”. (O să-mi fie dor şi de Italia). Am revăzut creaţiile foto din Maramu’ şi le-am repus în valoare AICI. În rest … e ok. E aşa de frumoasă toamna când încă soarele îşi mai arată chipu-i splendid cu un pic de raze călduţe. Se apropie noiembrie, luna în care probabil vom simţi şi mângâierea fulgilor de nea (nu de porumb) :p şi apoi decembrie – luna cadourilor şi a bucuriilor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s